Câte comitate avea voievodatul Transilvaniei?

Voievodatul Transilvaniei a fost o provincie autonomă în Regatul Ungariei medievale, administrată de un voievod numit de rege din rândul marii nobilimi. Autoritatea voievodului Transilvaniei era exercitată exclusiv peste cele șapte comitate nobiliare din limitele teritoriale ale voievodatului.

De la nord către sud, cele șapte comitate nobiliare erau: Solnocul Interior, Dăbâca, Cluj, Turda, Alba, Târnava și Hunedoara.

Pe harta alăturată granițele voievodatului Transilvaniei sunt marcate cu o linie îngroșată de culoare roșie. Granița vestică a României este marcată cu o linie îngroșată de culoare verde. Între ele sunt marcate granițele Principatului Transilvaniei, stabilite prin pacea de la Speyer din 1570, care au suferit diverse fluctuații din cauza războaielor din secolele XVI-XVII. În interiorul voievodatului Transilvaniei, scaunele și districtele săsești sunt marcate cu culoare galbenă, în timp ce scaunele secuiești cu culoare albastră.

Comitatul Solnocul Interior a fost desprins dintr-un comitat mai mare, Solnoc, care se întindea la începuturile regatului Ungariei din jurul orașului Szolnok de azi, din Ungaria, ca un arc la est de Tisa, până către Dej și Munții Țibleș.

Comitatele Dăbâca, Cluj și Turda au o formă alungită, de la Vest către Est.

Comitatul Alba, situat în centrul Transilvaniei, era inițial întins peste centrul și sudul voievodatului. După colonizarea sașilor și secuilor, satele stăpânite cu drept nobiliar, împrăștiate între satele săsești sau secuiești, au aparținut de comitatul Alba.

Comitatul Târnava, situat între râurile Târnava și Mureș, s-a format după invazia mongolă din 1241 prin desprinderea de comitatul Alba.

Comitatul Hunedoara cuprindea și districtul românesc al Hațegului.

Din voievodatul Transilvaniei făceau parte, alături de cele șapte comitate nobiliare, și scaunele și districtele săsești, respectiv și scaunele secuiești, care beneficiau de autonomie și asupra cărora voievodul Transilvaniei nu avea jurisdicție. Singura instituție comună era congregația nobililor, sașilor, secuilor și a oamenilor cu avere. În contextul răscoalei țăranilor maghiari și români din 1438, cunoscută ca răscoala de la Bobâlna, cele trei stări politice din voievodat, nobilii, sașii și secuii, au format o alianță sub numele Unio Trium Nationum, națiune având sensul de stare politică, nu de națiune după criteriul etnic. Din starea nobililor făceau parte și nobilii români, în număr mare în districtul Hațegului din comitatul Hunedoara.

De la mijlocul secolului al XV-lea, din rațiuni strategice, din cauza pericolului otoman, voievodul Transilvaniei a cumulat și demnitatea de comite al secuilor. Dar asupra secuilor își exercita autoritatea juridică și militară în calitate de comite al secuilor, nu de voievod al Transilvaniei!

Niciodată comitatele vestice, ale căror teritorii se află azi în hotarele României, nu au făcut parte din voievodatul Transilvaniei: Maramureș, Sătmar, Crasna, Solnocul de Mijloc, Bihor, Zărand, Arad, Cenad, Timiș, Caraș. Voievodul Transilvaniei a cumulat și demnitatea de comite de Solnoc, în virtutea căreia avea jurisdicție asupra comitatului Solnocul de Mijloc. Dar în calitate de comite de Solnoc, nu de voievod al Transilvaniei.

Comiții comitatelor din Transilvania erau numiți de către voievodul Transilvaniei, în timp ce comiții din comitatele vestice enumerate mai sus, din Maramureș până în Caraș, erau numiți de către regele Ungariei. Nobilii din comitatele vestice nu au participat niciodată la congregațiile nobiliare ale voievodatului Transilvaniei.

Mulți istorici fac o confuzie între voievodatul Transilvaniei și întreg teritoriul de peste Carpați unit cu România în 1918. Și nu este, din păcate, singura confuzie în privința istoriei Transilvaniei…

- Advertisement -

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Read More

Recent

Share on Social Media