Cercetările arheogenetice pe baza ADN-ului vor permite identificarea osemintelor regelui Matia Corvin din osuarul din Székesfehérvár

La mijlocul lunii Ianuarie 2021 a fost deschis mormântul din biserica catolică din Lepoglava, Croația, în care se află osemintele lui Ioan Corvin, fiul regelui Matia Corvin, împreună cu cele ale fiului acestuia, Cristofor.

Ioan Corvin, pictură realizată de Baldassare Estense în 1486. Credit foto: https://hu.wikipedia.org/wiki/Corvin_J%C3%A1nos#/media/F%C3%A1jl:Baldassare_Estense_004.jpg

Ioan Corvin era fiul nelegitim al lui Matia Corvin, regele Ungariei (1458-1490), născut în 1473 din relația sa amoroasă cu o austriacă, Barbara Edelpock. În ciuda eforturilor tatălui său de a-i asigura succesiunea, Ioan Corvin nu a reușit să se impună pe tronul Ungariei după 1490. A fost compensat cu diverse demnități, printre care și cea de ban al Croației, Slavoniei și Dalmației. A murit în urma rănilor dobândite într-o luptă cu turcii în 1504, înainte de nașterea celui de-al doilea fiu al său. În anul următor au murit ambii săi fii, Cristofor, în vârstă de numai 6 ani (1499-1505), respectiv Matia, care a trăit doar câteva luni (1504-1505).

Biserica catolică din Lepoglava, Croația. Credit foto: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/76/Lepoglava_-_Pavlinski_samostan_03.jpg

Biserica catolică din Lepoglava a fost o mănăstire a Ordinului Paulin, construită în stil gotic la începutul secolului al XV-lea. Mănăstirea a fost înființată în 1400 de către Herman de Cilli, baron apropiat regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Către finalul secolului a ajuns în stăpânirea lui Ioan Corvin, care a fortificat-o în 1491. Mănăstirea a suferit în secolele următoare din cauza incursiunilor otomane și a fost reconstruită în stil baroc în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și împodobită cu picturi și sculpturi în același stil în secolul următor. După închiderea mănăstirii în urma decretului de secularizare al împăratului habsburg Iosif al II-lea, mănăstirea paulină a fost transformată în închisoare, care a funcționat până în anul 2000. O explozie a unui depozit de muniții germane amplasat în mănăstire în 1945 a distrus o mare parte a ei, fiind afectată inclusiv structura vechii biserici. În anii următori biserica și complexul mănăstirii au fost restaurate, în limita posibilităților perioadei postbelice. După retrocedarea mănăstirii către Biserica Catolică în 2001, biserica a trecut printr-un amplu proces de restaurare și a fost cuprinsă în programul de finanțare europeană „European Year of Cultural Heritage 2018”.

Sicriul în care se află osemintele lui Ioan Corvin și Cristofor Corvin în cripta din biserica din Lepoglava. Credit foto: https://mki.gov.hu/hu/videok/a-hunyadiak-azonositasa

Pe baza unui acord între autoritățile croate și maghiare s-a realizat decopertarea mormântului în care se aflau osemintele lui Ioan Corvin și Cristofor Corvin pentru a se preleva probe în vederea unei cercetări de arheogenetică pe baza ADN-ului. Cercetarea științifică se desfășoară sub egida Institutului maghiar de cercetare din Budapesta. Nici sicriul și nici mormântul în care se aflau osemintele nu sunt cele originale. Mănăstirea a suferit mai multe distrugeri din partea turcilor în secolele XVI-XVII și a trecut prin mai multe etape de reconstrucție și restaurare. Probabil cu ocazia reconstrucției de la mijlocul secolului al XVII-lea osemintele celor doi, tată și fiu, au fost puse împreună în același sicriu. Dispunerea osemintelor în sicriu sugerează că ele au fost aranjate mult după decesul lor. Iar zidul criptei, din cărămidă arsă prinsă cu mortar, pare a fi din perioada contemporană, probabil după explozia din 1945.

Osemintele lui Ioan Corvin și ale lui Cristofor Corvin înainte de prelevarea probelor pentru cercetarea ADN-ului. Credit foto: https://mki.gov.hu/hu/videok/a-hunyadiak-azonositasa

Nici sicriul și nici mormântul în care se aflau osemintele nu sunt cele originale. Mănăstirea a suferit mai multe distrugeri din partea turcilor în secolele XVI-XVII și a trecut prin mai multe etape de reconstrucție și restaurare. Probabil cu ocazia reconstrucției de la mijlocul secolului al XVII-lea osemintele celor doi, tată și fiu, au fost puse împreună în același sicriu. Dispunerea osemintelor în sicriu sugerează că ele au fost aranjate mult după decesul lor. Iar zidul criptei, din cărămidă arsă prinsă cu mortar, pare a fi din perioada contemporană, probabil după explozia din 1945.

Prelevarea probelor pentru cercetarea ADN-ului și măsurătorile specifice ale osemintelor, care au fost repuse imediat la loc în mormânt, vor permite ulterior comparația cu osemintele din osuarul regesc din Székesfehérvár, unde se află împreună osemintele a 15 regi ai Ungariei medievale și astfel vor putea fi identificate osemintele lui Matia Corvin.

Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458-1490, a fost fiul lui Iancu de Hunedoara, care, la rândul său, a fost fiul lui Voicu, boier din Țara Românească refugiat la curtea regelui Sigismund de Luxemburg înainte de anul 1409, când primește domeniul cetății Hunedoara.

Originea românească a lui Iancu de Hunedoara și a lui Matia Corvin este indiscutabilă. Până în 1438 documentele cancelariei regale maghiare îl numeau pe Iancu „Ioan românul” (Johannes Olachus / Volachus), dovada clară a apartenenței sale la nobilimea românească din Regatul Ungariei. Matia Corvin nu și-a negat niciodată originea românească, ci a folosit-o pentru a-și construi o ascendență legendară dintr-un senator roman, ai cărui urmași români au trăit în Țara Românească, de unde au migrat strămoșii regelui. Păcat că mormântul regelui Sigismund de Luxemburg din Oradea a fost distrus în timpul luptelor cu turcii, altfel am fi avut șansa de a verifica veridicitatea legendei consemnate de Gaspar Heltái la mijlocul secolului al XVI-lea, potrivit căreia Iancu de Hunedoara era fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg. Unii mai cred și azi în această legendă, pentru că le este imposibil să admită că românii din Transilvania au dat regatului medieval al Ungariei pe cel mai mare comandant militar care a luptat cu turcii, pe Iancu de Hunedoara, și pe primul rege „național”, adică fără ascendență regală prin dinastii regale europene, ales de stările politice din regat, pe Matia Corvin…

- Advertisement -

2 COMMENTS

  1. Ce ma bucur pentru ca acum pot da mai departe articolele dvs… experienta de la cursuri nu putea fi transmisa.
    Mult succes cu blogul!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Read More

Recent

Share on Social Media